Într-un moment în care are loc o nouă revoluţie tehnologică la nivel global, ce rescrie profund regulile jocului economic, şi în care lanţurile de aprovizionare se reconfigurează pe fondul măsurilor comerciale agresiv protecţioniste introduse de SUA, este esenţial ca mediul de afaceri european şi, în special cel din ţara noastră, să se adapteze la noile provocări pentru a rămâne competitiv şi pentru a sprijini dezvoltarea economică, au afirmat ieri participanţii la cea de-a treia ediţie a conferinţei Tendinţe Economice, organizată în parteneriat de Banca Naţională a României şi Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA).
În deschiderea evenimentului ce s-a desfăşurat la Arenele BNR, Cosmin Marinescu, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, a trecut în revistă riscurile şi provocările cu care se confruntă economia naţională, de la inflaţie şi deficit bugetar până la volatilitatea pieţelor şi impactul măsurilor protecţioniste asupra comerţului global.
Cosmin Marinescu a declarat: „În ceea ce priveşte realitatea macroeconomică, simţim cu toţii că traversăm o perioadă plină de provocări, dar şi de oportunităţi. După crize suprapuse în plan global şi regional – pandemie, inflaţie, război, criză energetică – consider că am intrat într-o etapă de ajustări controlate, deşi nu în totalitatea lor. Putem observa, de exemplu, o tendinţă globală de corecţie a inflaţiei, iar România nu face excepţie. Prognozele Băncii Naţionale a României indică o scădere a ratei inflaţiei la 3,8% la finalul anului 2025, dar şi un număr ridicat de factori de incertitudine, care înclină în sus balanţa riscurilor actuale. În anul 2024, creşterea economică a fost sub aşteptări, de doar 0,9%. Totodată, deficitul bugetar a depăşit 8,6% din PIB şi rămâne una dintre cele mai presante probleme economice sau chiar cea mai mare provocare de politică economică a României. În tandem, deficitul de cont curent s-a amplificat cu aproape 2 puncte procentuale din PIB, ceea ce indică politici publice aflate pe contrasens cu criteriile de sustenabilitate macroeconomică. Vestea bună, inclusiv pentru noi, la Banca Naţională, este că nu mai suntem în punctul în care doar discutăm despre imperativul reformelor, deoarece primii paşi au fost deja făcuţi la începutul acestui an. Măsurile fiscal-bugetare recent adoptate şi priorităţile de reformă administrativă anunţate, în vederea eficientizării cheltuielilor bugetare, exprimă angajamentul decidenţilor privind refacerea sustenabilităţii finanţelor publice şi a echilibrelor economice”.
• Ultimul loc în UE la inovaţie
În legătură cu mediul de afaceri, viceguvernatorul băncii centrale a afirmat că, din păcate, companiile din ţara noastră sunt prea puţin inovative şi, din această cauză, nu aduc plusvaloare şi nici nu sunt competitive la nivel global.
Cosmin Marinescu a arătat: „Conform Innovation Scoreboard 2024, România se încadrează în clasa inovatorilor modeşti, din păcate pe ultimul loc în rândul statelor Uniunii Europene. În acest sens, pe de o parte, digitalizarea oferă oportunităţi imense, precum automatizarea proceselor, acces la noi pieţe, eficienţă crescută, iar aceste avantaje se vor traduce în creşterea productivităţii şi, astfel, a PIB-ului potenţial. Pe de altă parte, persistă provocări de care mediul de afaceri nu poate face abstracţie: accesul la finanţare, stabilitatea legislativă, volatilitatea pieţelor externe şi şocurile tarifare vehiculate. Conform unor studii recente, în 2024 a crescut numărul insolvenţelor din economie, în special în construcţii şi în industria prelucrătoare. De aceea, este evident faptul că acele companii care vor şti să administreze riscurile, vor reuşi să facă faţă dificultăţilor sporite. Avem în acest sens exemple pozitive – întreprinzători români care inovează, companii româneşti care creează modele de business sustenabile sau care îşi extind afacerile dincolo de graniţe”.
Domnia sa a mai arătat că tabloul macroeconomic rămâne dominat, şi în acest an, de multiple riscuri şi incertitudini, atât interne cât şi externe, fapt ce îndeamnă deopotrivă la prudenţă în planul politicilor publice şi la eforturi susţinute spre a beneficia de oportunităţi de dezvoltare, precum cele oferite de fondurile europene.
„Din perspectiva BNR, una dintre evoluţiile atent monitorizate, dată fiind influenţa semnificativă asupra prognozelor economice şi conduitei de politică monetară, este atragerea şi utilizarea fondurilor europene, integral şi la timp. Fondurile europene sunt, în contextul actual, sursa decisivă de finanţare a unor investiţii majore în economie. La momentul de faţă, orice întârziere suplimentară va atenua impactul pozitiv anticipat, motiv pentru care avem nevoie de un efort naţional susţinut în absorbţia fondurilor europene”, a spus Cosmin Marinescu.
• PEFA va lansa Indexul Antreprenoriatului Feminin
Andreea Negru, preşedinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri (PEFA) a afirmat că ne aflăm într-un moment de regândire a ordinii economice, în care globalizarea a început deja să se schimbe, iar multipolarizarea lumii prinde contur.
„Trendurile pe care navighează acum economia trebuie analizate fără prejudecăţi de valoare, atât cât este posibil acest lucru. Şi vorbim despre redefinirea comerţului mondial, unde taxele şi tarifele vamale obligă marile puteri economice să-şi definească zonele proprii de dezvoltare. Zilnic, auzim de creşterea cheltuielilor de apărare şi înţelegem că pentru a avea pace trebuie să ne pregătim de război. Şi mai mult, vorbim despre evoluţia inteligenţei articiale”, a precizat Andreea Negru.
Domnia sa a anunţat că PEFA va lansa în premieră în 20 mai, la Palatul Victoria, în colaborare cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Indexul Antreprenoriatului Feminin, un indicator care va arăta impactul pe care îl are în aceste momente antreprenoriatul feminin în economia lumii.
• Plăţile instant – un sistem benefic pentru companiile de peste Prut
Anca Dragu, guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, a amintit că Republica Moldova a primit, în 6 martie, acceptul de a deveni parte a zonei SEPA, zona de plăţi în euro.
Anca Dragu a menţionat: „Pentru Republica Moldova prioritatea noastră este de a continua cu succes pe drumul european. Şi trebuie să vă spun un lucru extraordinar. Pe 6 martie anul acesta Republica Moldova a primit acceptul de a deveni parte a zonei SEPA, zonei de plăţi în euro. (…) Am obţinut această aprobare şi în curând cetăţenii şi firmele din Republica Moldova se vor bucura de plăţi sigure, ieftine în euro către Uniunea Europeană. Am făcut o estimare şi vom avea o economie de cel puţin 12 milioane euro în primul an de apartenenţă la zona SEPA”.
Tot pentru facilitarea derulării afacerilor în Republica Moldova, Anca Dragu a precizat că BNM a lansat, în martie 2024, sistemul de plăţi instant, sistem ce se numeşte MIA şi care „este un mare succes”.
„În prezent, la un an de funcţionare a acestui sistem de plăţi instant, avem peste 500.000 de utilizatori. Şi pot să vă spun că unul din trei deţinători de conturi foloseşte MIA pentru plăţile instant. De ce? Pentru că sunt foarte rapide. În maximum 15 secunde banii sunt viraţi dintr-un cont în altul, cu comisioane extrem de mici, pornind de la comision zero şi ajungând până la 10.000 lei moldoveneşti per tranzacţie”, a declarat Anca Dragu.
Potrivit guvernatorului BNM, peste 65-70% din comerţul Republicii Moldova este orientat către Uniunea Europeană, iar 30% către România.
• Industria naţională de apărare – unul din motoarele dezvoltării economice
Industria naţională de apărare poate să fie unul dintre motoarele de dezvoltare în tendinţele economice pentru anul 2025, a afirmat fostul ministru al Economiei, Ştefan Radu Oprea, actual şef al Cancelariei prim-ministrului.
Radu Oprea a precizat: „Avem o nouă strategie pentru industria naţională de apărare, prima aprobată de un guvern în ultimii 35 de ani. N-am reuşit niciodată să avem o strategie aprobată. Guvernul României are o nouă viziune. Este o nouă lege a cooperării industriale, care înlocuieşte legea offset-ului care nu a produs efecte în economie, din păcate, pentru că vedem care este starea celor 22 de companii cu capital de stat şi ale celor peste 90 de companii cu capital privat din acest domeniu. Noua lege a cooperării industriale produce deja efecte pentru oricare dintre cei care doresc să fie parte la programul de echipare a Armatei Române şi a celorlalte ministere de forţă. Ştim deja că, fără o cooperare industrială, fără o producţie reală în România nu se poate. Anul 2025, pentru economia românească, poate să prezinte foarte multe oportunităţi şi dacă împreună ştim să le facem funcţionale, România va avea un foarte mare viitor în rândul statelor membre, ca unul dintre statele cu cel mai mare potenţial de investiţii”.
Şeful Cancelariei premierului a precizat că în actualele condiţii globale, „în care în zece minute vedem la TV un nou «11.09» al politicii mondiale”, este foarte greu să mai vorbeşti despre predictibilitate şi a spus că ar trebui ca firmele să se pregătească pentru a rezista la astfel de şocuri, mai ales că ne aflăm într-o zonă de risc economic din cauza dobânzilor mari. Radu Oprea a reiterat că economia românească are nevoie de sumele alocate prin Fondurile Europene şi este necesar să absoarbă cât mai mult din alocările respective pentru a finaliza proiectele şi investiţiile demarate. Domnia sa nu s-a declarat speriat de deficitul bugetar susţinând că 58% din acesta reprezintă investiţiile făcute din bugetul de stat.
Deşi au început să investească în noile tehnologii, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) au probleme în formarea profesională a angajaţilor, a declarat Florin Jianu, senator PSD, fost preşedinte al Consiliului Naţional al IMM-urilor.
Florin Jianu a spus: „Din perspectiva IMM-urilor am observat o nevoie mai mare, o dorinţă şi chiar o realitate în ceea ce înseamnă investiţiile în noile tehnologii. Am văzut o creştere cu aproximativ 50% a IMM-urilor care investesc în tehnologie, în ceea ce înseamnă inovaţia. În acelaşi timp, însă, paradoxal, nu am văzut această creştere în ceea ce înseamnă investiţiile în resursa umană. Doar două din zece IMM-uri investesc în resursa umană, într-un training limitat de la una până la cinci zile în ceea ce înseamnă resursa umană. Fie că resursele sunt limitate, fie că inovaţia este scumpă, o vedem destul de greu pusă în aplicare în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii. Se pare că problema este finanţarea inovării, care se situează între 1% şi 5% din veniturile unei companii. De aceea, opt din zece IMM-uri din ţara noastră investesc propriile resurse, deşi ar trebui să ne uităm şi spre fondurile europene”.
Domnia sa a precizat că antreprenorii români se aşteaptă ca resursele din inovare să aducă rezultate în cel mult un an, ceea ce este foarte dicil în realitate.
„Am văzut proiecte de cercetare-dezvoltare care durează între trei şi cinci ani şi alţi trei-cinci ani pentru a aştepta rezultatele cercetării, inovării. De aici plecăm în această realitate economică”, a declarat Florin Jianu.
Senatorul a menţionat că le va propune parlamentarilor două iniţiative legislative: prima vizează sprijinirea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani pentru crearea unor SRL-Ex (Societate cu Răspundere Limitată – în Exerciţiu), care să fie limitată în timp şi care să le permită să îşi pună în practică abilităţile antreprenoriale; a doua vizează simplificarea legislativă şi debirocratizarea sub principiul că orice nouă lege aprobată de Parlament va abroga două legi mai vechi aflate în vigoare.
• Impact de 0,8% din PIB asupra economiei naţionale, în urma războiul comercial declanşat de Donald Trump
Alexandru Petrescu, preşedintele Autorităţii pentru Supraveghere Financiară a afirmat că în actualele condiţii geopolitice, în care „improbabilul devine probabil”, trebuie ca autorităţile şi mediul de afaceri să vadă ce pot face împreună pentru ca să avem în continuare o economie puternică.
„Vorbim despre circumstanţe geopolitice nefericite, ce pot fi combătute cu alinierea la alianţe economice şi militare. Vorbim despre deficitul bugetar care poate fi redus printr-o mai bună colectare şi prin atragerea unor investiţii străine. Vorbim despre deficitul comercial, ce poate fi diminuat prin investiţii bune, care pot fi realizate prin absorbţia fondurilor europene. Şi, pe lângă acestea, avem nevoie de generalizarea guvernanţei corporative şi de transparenţă”, a spus preşedintele ASF.
Vicepreşedintele ASF, Dan Armeanu, a precizat că războiul comercial declanşat de preşedintele american Donald Trump va avea în ţara noastră un impact de 0,7-0,8% din PIB, şi că majorarea cheltuielilor de apărare va adăuga cel puţin 2 puncte procentuale pe deficitul bugetar, la care se vor aşeza şi cheltuielile cu dobânzile. De aceea, domnul Armeanu afirmă că reducerea deficitului bugetar prevăzută în planul agreat de Guvern cu Comisia Europeană va fi înlăturată de cheltuielile de mai sus care vor reprezenta 3,5% din Produsul Intern Brut.
„La acest deficit se va adăuga în următorii 5 ani o presiune foarte mare pe bugetul public, pentru că generaţia «decreţeilor» va ajunge la vârsta de pensionare, iar impactul pensionării asupra bugetului asigurărilor sociale de stat va fi foarte mare”, a spus Dan Armeanu.
• Deficit comercial de 7,2 miliarde euro cu China
La rândul său, Sterică Fudulea, preşedintele Consiliul Economic şi Social, a prezentat o radiografie reală a economiei româneşti. Sterică Fudulea a spus: „Văd că e la modă acum suveranismul. Păi ce fel de suveranişti sunt cei care îşi fac cumpărăturile din China prin platformele Temu, Shein şi prin Ali-Baba, ridicând anual deficitul comercial? Dacă în anul 2013 deficitul balanţei comerciale era de 5,5 miliarde euro, în anul 2024, deficitul comercial la 11 luni depăşise 30 miliarde euro, deci o creştere de 550% faţă de anul 2013, majorare care se vede în buzunarele tuturor. Despre ce fel de suveranism vorbim, dacă deficitul comercial cu China era la finalul anului 2024 de 7,2 miliarde euro, cu 80% mai mult faţă de cele 4 miliarde euro înregistrate în 2020? Să amintim şi despre războiul cu Ucraina. Nu am avut niciun sprijin pentru mediul de afaceri din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea, greu afectat de războiul respectiv şi care a suportat din plin şocul economic. Nu am văzut niciun program guvernamental în acest sens. Afirm că IMM Invest cu un grant de 25% este mai bun decât cel cu 50% grant pe investiţii. Iar pentru reducerea deficitului comercial şi atragerea de investiţii străine avem nevoie de ARICE (n.red. – Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior), dar din păcate respectiva instituţie publică are doar 30% din personalul pe care ar fi trebuit să îl aibă. Mai mult, legea prevenirii ce ar trebui să arate respect şi îndrumare pentru agenţii economici, a cunoscut peste 80 de iniţiative legislative în siajul ei (cred că acum sunt peste 500 de iniţiative care aşteaptă prin Parlament sau prin alte instituţii publice), care i-au schimbat conţinutul iniţial”.
În aceste condiţii, Andreia Surcel, membru al Directoratului Fondului Român de Contragarantare a afirmat că este nevoie de o regândire a sprijinului financiar acordat IMM-urilor.
Andreia Surcel a spus: „Schemele de ajutor de stat au fost foarte bune pentru că au ajutat IMM-urile să devine reziliente, dar din păcate vorbim despre un stadiu de subzistenţă, deoarece majoritatea fondurilor publice sau europene au fost alocate pentru capital de lucru şi mai puţin pentru investiţii în dezvoltarea afacerii şi în retehnologizare, penru a avea o economie competitivă. De aceea, în acest moment avem la nivel naţional aproximativ 155.000 de companii aflate în dificultate. Statul nu mai are mulţi bani de aruncat în economie şi de aceea trebuie să existe şi alte surse de finanţare pentru schemele privind IMM-urile. Există Fondul Român de Contragarantare, există FNGCIMM, băncile statului, în curând vom avea Banca de Investiţii şi Dezvoltare, instituţii ce pot fi folosite pentru edificarea unor noi instrumente de finanţare şi garantare pentru companiile din ţara noastră”.
• Taxa pe stâlp, o nouă problemă pentru mediul de afaceri
Proiectul privind impozitul pe construcţii speciale (aşa-numita taxă pe stâlp), aşa cum este lansat în transparenţă decizională, presupune ca această taxă să devină una permanentă, ceea ce ar însemna o penalizare permanentă a proiectelor de investiţii, a afirmat Daniel Apostol, directorul general al Federaţiei Patronale a Energiei (FPE). „România are nevoie de dezvoltare economică, iar aceasta nu se poate obţine decât cu investiţii majore. Statul trebuie să încurajeze realizarea de investiţii. Dar impozitul pe construcţii speciale este o taxare a investiţiilor, este o povară fiscală care va descuraja semnicativ investiţiile în sectoare strategice, de interes naţional, va reduce locurile de muncă şi va aduce incertitudini cu privire la preţurile finale suportate direct de către consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult şi pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporţional cu valoarea investiţiilor efectuate). Noi înţelegem nevoia statului de a face eforturi de diminuare a decitului bugetar aat la cote alarmante, noi solicităm şi am solicitat limitarea în timp a aplicării impozitului de construcţii speciale. Aşa cum este proiectul lansat în transparenţă, presupune ca aceasta taxă să devină una permanentă. Ceea ce ar însemna o penalizare permanentă a proiectelor de investiţii”, a precizat Daniel Apostol.
El a menţionat că Ministerul Finanţelor a ţinut cont de unele dintre observaţiile FPE şi a acceptat ca acest impozit să e calculat la valoarea contabilă netă a construcţiilor, ceea ce ar diminua povara fiscală pe care statul doreşte să o impună. Cu toate acestea, calculele independente preliminare arată că impozitul pe construcţii speciale nu este o măsură fiscală eficientă şi nu adresează problemele structurale ale bugetului întrucât acest impozit are un efect marginal asupra veniturilor statului, dar un impact negativ semnicativ asupra economiei şi poate descuraja investiţiile, afectând astfel competitivitatea economică a României, a concluzionat reprezentantul FPE.
Articol: https://www.bursa.ro/economia-nationala-la-rascruce-in-noua-ordine-globala-02972550
