Ieri, la Digital Innovation Summit Bucharest, am dezbătut concluziile Indexului Antreprenoriatului și Leadershipului Feminin, o discuție care ne-a pus în fața unui paradox major pe care trebuie să îl rezolvăm împreună.
Pe de o parte, la nivel național, avem motive reale de mândrie. România excelează la nivel european: 42% dintre absolvenții noștri în domeniile STEM sunt femei! Mai mult, la POLITEHNICA București, peste 45% din corpul nostru studențesc este feminin. Formăm, an de an, o generație excepțională de inginere și specialiste în tehnologie.
Însă, așa cum ne arată datele Indexului, ne confruntăm cu un „sistem permeabil”: punctăm excelent în educație, dar pierdem acest talent imens atunci când vine vorba de antreprenoriat de top și poziții de leadership executiv. Există un decalaj uriaș, și nejustificat, între băncile facultății și forurile de conducere ale companiilor.
Aici nu este vorba doar despre echitate socială, ci despre matematică economică pură. Calculele globale arată clar: dacă am traduce aceste competențe academice feminine în funcții de decizie și inițiative antreprenoriale, am putea crește PIB-ul național cu până la 12%!
Tranziția către un sistem mai performant din punct de vedere economic necesită ca algoritmii de promovare, infrastructurile critice și consiliile de administrație ale viitorului apropiat să fie construite echitabil. Tehnologia deservește cu adevărat societatea doar atunci când este condusă de ambele emisfere ale inteligenței umane.
Domeniul profesional la României are oportunitatea să sprijine curajul tinerelor noastre, transformând excelența din universități în leadership și antreprenoriat de impact.
