Am deschis cu plăcere lucrările conferinței „Tendințe Economice 2025”, găzduită și anul acesta de către Banca Națională a României, context în care am reiterat sintetic, pe liniile tematice ale conferinței, principalele riscuri și provocări de ordin macroeconomic pentru România, la care se adaugă șocurile tarifare vehiculate la nivel global, ce pot reconfigura brutal lanțurile comerciale globale pe fondul măsurilor protecționiste. În acest peisaj incert și complicat, deciziile economice ale României trebuie să asigure atât refacerea sustenabilității finanțelor publice și a echilibrelor macro, cât și susținerea competitivității economice, îndeosebi în sectorul industrial, aflat în pierdere de viteză în ultimii ani. “Stimați reprezentanți ai Guvernului și ai Parlamentului României, Distinsă doamnă Guvernator a Băncii Naționale a Moldovei, Stimați reprezentanți ai autorităților de reglementare, Onorați reprezentanți ai mediului de afaceri, Doamnelor și domnilor, Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră, în deschiderea conferinței Tendințe Economice, desfășurată la Banca Națională a României, și felicit organizatorii pentru această inițiativă. Într-o lume care se mișcă permanent între progres și criză, între stabilitate și incertitudine, este deosebit de important ca dialogul între profesioniști, mai ales pe teme economice, să rămână unul deschis, aplicat și constructiv. Și pentru că luna martie încă nu și-a închis calendarul, iar conferința de astăzi este inițiativa antreprenoriatului feminin din cadrul PEFA, îmi face o deosebită plăcere să urez La mulți ani! doamnelor din sală, cele care, prin inspirație și consecvență, nu doar că susțin economia, dar îi și conferă direcție, ritm și eleganță. Stimați invitați, Conferința de astăzi nu este doar un eveniment unde cifrele se aliniază într-o succesiune logică sau metodologică, iar termenii tehnici, necesari – de altfel, domină discuțiile. Consider că este, mai presus de toate, un spațiu de reflecție și de întărire a conexiunii cu o realitate economică în continuă schimbare. În ceea ce privește realitatea macroeconomică, simțim cu toții că traversăm o perioadă plină de provocări, dar și de oportunități. După crize suprapuse în plan global și regional – pandemie, inflație, război, criză energetică – consider că am intrat într-o etapă de ajustări controlate, deși nu în totalitatea lor. Putem observa, de exemplu, o tendință globală de corecție a inflației, iar România nu face excepție. Prognozele Băncii Naționale a României indică o scădere a ratei inflației la 3,8% la finalul anului 2025, dar și un număr ridicat de factori de incertitudine, care înclină în sus balanța riscurilor actuale. În anul 2024, creșterea economică a fost sub așteptări, de doar 0,9%. Totodată, deficitul bugetar a depășit 8,6% din PIB și rămâne una dintre cele mai presante probleme economice sau chiar cea mai mare provocare de politică economică a României. În tandem, deficitul de cont curent s-a amplificat cu aproape 2 puncte procentuale din PIB, ceea ce indică politici publice aflate pe contrasens cu criteriile de sustenabilitate macroeconomică. Vestea bună, inclusiv pentru noi, la Banca Națională, este că nu mai suntem în punctul în care doar discutăm despre imperativul reformelor, deoarece primii pași au fost deja făcuți la începutul acestui an. Măsurile fiscal-bugetare recent adoptate și prioritățile de reformă administrativă anunțate, în vederea eficientizării cheltuielilor bugetare, exprimă angajamentul decidenților privind refacerea sustenabilității finanțelor publice și a echilibrelor economice. Onorați invitați, În legătură cu mediul de afaceri, suntem într-un moment în care tehnologia rescrie profund regulile jocului, iar lanțurile globale se reconfigurează brutal pe fondul măsurilor comerciale agresiv protecționiste. Tocmai de aceea, este esențial ca mediul de afaceri din România să își afirme deschiderea către adaptarea la noile provocări. Conform Innovation Scoreboard 2024, România se încadrează în clasa „inovatorilor modești”, din păcate pe ultimul loc în rândul statelor Uniunii. În acest sens, pe de o parte, digitalizarea oferă oportunități imense, precum automatizarea proceselor, acces la noi piețe, eficiență crescută, iar aceste avantaje se vor traduce în creșterea productivității și, astfel, a PIB-ului potențial. Pe de altă parte, persistă provocări de care mediul de afaceri nu poate face abstracție: accesul la finanțare, stabilitatea legislativă, volatilitatea piețelor externe și șocurile tarifare vehiculate. Conform unor studii recente, în 2024 a crescut numărul insolvențelor din economie, în special în construcții și în industria prelucrătoare. De aceea, este evident faptul că acele companii care vor ști să administreze riscurile, vor reuși să facă față dificultăților sporite. Avem în acest sens exemple pozitive – întreprinzători români care inovează, companii românești care creează modele de business sustenabile sau care își extind afacerile dincolo de granițe. În privința sectorului energetic, aș spune, de asemenea, că suntem într-un punct de cotitură. În ultimii ani, în contextul turbulențelor geopolitice deja constrângătoare, România și-a testat reziliența, asigurând resurse energetice și pentru Republica Moldova, sprijin care va funcționa și în continuare. În prezent, poate mai mult ca oricând, România are toate atuurile unui jucător regional în domeniul securității energetice. Prin mix-ul energetic echilibrat și prin proiectele de anvergură aflate în implementare, dispunem deja de avantaje competitive considerabile. Chiar zilele acestea au demarat lucrările de foraj în Marea Neagră, pentru exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun, iar acest proiect are potențialul de a întări decisiv balanța energetică națională în următorii ani. Avem în față un parcurs complex, marcat de provocarea de a reuși să menținem echilibrul între obiectivele verzi – aferente tranziției energetice, și obiectivele de securitate energetică și economică, cele care vizează protejarea consumatorilor vulnerabili și asigurarea competitivității industriale. Totodată, tabloul macroeconomic rămâne dominat, și în acest an, de multiple riscuri și incertitudini, atât interne cât și externe. Acestea îndeamnă deopotrivă la prudență în planul politicilor publice, și la eforturi susținute spre a beneficia de oportunități de dezvoltare, precum cele oferite de fondurile europene. Din perspectiva BNR, una dintre evoluțiile atent monitorizate, dată fiind influența semnificativă asupra prognozelor economice și conduitei de politică monetară, este atragerea și utilizarea fondurilor europene, integral și la timp. Fondurile europene sunt, în contextul actual, sursa decisivă de finanțare a unor investiții majore în economie. La momentul de față, orice întârziere suplimentară va atenua impactul pozitiv anticipat, motiv pentru care avem nevoie de un efort național susținut în absorbția fondurilor europene. Doamnelor și domnilor, Toate acestea sunt subiecte cheie, care se regăsesc în panelurile conferinței și pe care dumneavoastră le veți aprofunda în cadrul dezbaterilor. Sunt convins că discuțiile de astăzi vor fi nu doar o sursă de idei și soluții, ci și un exercițiu necesar de realism economic – pentru că, oricât ne-am dori rețete miraculoase, economia nu funcționează ca un roman cu final fericit, ci mai degrabă ca un volum deschis, în care fiecare decizie scrie următoarea pagină. Iar deciziile ce vor fi luate în această perioadă, deosebit de complexă, vor prefigura un nou capitol în evoluția economiei românești. Un capitol care trebuie să genereze pentru România competitivitate economică și sustenabilitate financiară. Vă mulțumesc și vă doresc o conferință fructuoasă!”
Sursă: https://www.digi24.ro/opinii/agora-digi/tendinte-economice-2025-riscuri-si-provocari-pentru-romania-3179111
