Radu CRĂCIUN: Trebuie să trecem de la paradigma crizei la cea a dezvoltării
Provocarea pentru lumea financiară în general, dar și pentru noi, ca decidenți în această țară este să trecem de la paradigma crizei la paradigma dezvoltării, a susținut Radu CRĂCIUN, în cadrul evenimentului Future Economy-Tendințe economice 2023. După atâția ani în care am fost confruntați cu crize este momentul să privim, nu doar anul 2023, ci chiar mai departe, pentru a vedea fereastra de oportunitate pe care România o are. Sigur vom avea o scădere a creșterii economice, consumul este în scădere, prețurile își spun cuvântul, inflația la fel, dar asta nu înseamnă recesiune. Faptul că, în loc de o creștere economică de 4%, ai o creștere economică de 2%, înseamnă tot o creștere economică și impactul este pozitiv, dar așa cum spuneam, cred că acesta este doar începutul și România va avea o serie de oportunități. Acum, așa cum mediul de afaceri știe, oportunitățile nu sunt suficiente ca să le și capitalizezi! Este nevoie și de decizii care să profite de oportunitățile existente și să le să le monetizez. De exemplu, fenomenul global pe care îl vedem de reașezare a multinaționalelor în teritorii mai prietenoase prin părăsirea unor țări ca Rusia sau China. România este parte a cercului select de țări liberale care s-ar califica pentru aceste relocări. Astfel, apare efectul de angrenare la nivelul business-ului local- antreprenorii locali trebuie să sesizeze această oportunitate și să fie în poziția de a de a servisa, de a fi furnizori pentru business-urile internaționale care s-ar putea reloca în România.
Program Național de Reziliență și Redresare este, de asemenea, un potențiator de dezvoltare , avand sume foarte, foarte mari de bani. Să nu uităm, vorbim de 29 de miliarde de euro care ar urma să finanțeze proiecte în România. Un alt element pentru care ar trebui să începem să ne pregătim încă de pe acum va fi efortul de reconstrucție al Ucrainei. Și în această situație, am văzut sumele care se vehiculează a fi necesare pentru reconstrucția Ucrainei: sute de miliarde de dolari. Și România, teoretic, ar trebui să fie, dacă nu furnizor direct, măcar subcontractor al celor care vor participa la acest efort de reconstrucție.
Un alt efect pozitiv asupra României sunt veniturile care vor proveni din exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, care pot să fie o binecuvântare sau un blestem, în funcție de cum sunt folosiți acești bani.
Toate aceste trei sau patru elemente, cumulate, vor duce la o creștere a cererii agregate pentru pentru tot ce înseamnă economia românească. Întrebarea este, dacă economia românească va putea să livreze. Deci cum facem să creștem PIB-ul potențial al României în așa fel încât această cerere agregată să nu se ducă în deficite? Ori, ca să creștem cererea agregată a României, până la urmă, ce înseamnă? Înseamnă infrastructură, educație, inovație și forță de muncă mai bună, dar și mai multă. Fără ca să începem să pregătim din timp această creștere a PIB-ului potențial, din păcate, nu vom fi în stare decât să beneficiem parțial de tot acest cumul de oportunități cu care, sincer, nu cred că ne vom mai întâlni prea curând.
Orice oportunități vin la pachet și cu riscuri. Important este ca riscurile să fie administrate corect. Pentru mediul de afaceri, prioritatea zero ar fi creșterea productivității, asta înseamnând investiție în tehnologie și oameni.
