Prof. Univ. Dr. Habil. Silvia Elena Iacob: Tendințe macroeconomice în România 2023
Anul 2023 reprezintă un an care poate aduce perspective valoroase pe plan macroeconomic, atât la nivel european cât și la nivel național. Aceste perspective sunt susținute în primă fază în special de depășirea perioadei de criză și de restabilizarea macroeconomică post-pandemică și în cea de-a doua fază de tendința de schimbare a comportamentului general al populației ce urmărește acum îndeplinirea obiectivelor de sustenabilitate.
Deși la prima vedere, tendințele macroeconomice la nivel european nu par neapărat oportune, fiind preconizată o contracție a PIB-ului real cu aproximativ 0.1% în primul sfert al anului 2023 și o inflație medie la nivelul Uniunii Europene de 10.40% , există un trend de reducere a inflației, prognozele economice oferind un nivel mediu al inflației de 3,6% la finalul anului. În ceea ce privește situația României, de la o inflație de 16,37% la finalul anului 2022, specialiștii prognozează de asemenea un trend de deflație, ajungând la finalul anului 2023 până la nivelul de 6,5%, similar cu cel al Bulgariei, Republicii Cehe, Ungariei, Poloniei și Sloveniei; în timp ce extremitățile intervalului ratelor de inflație la nivel european sunt vor fi înregistrate de Turcia (29,6%) și Grecia (1,5%).
Importanța prognozelor macroeconomice la nivelul economiei reale este subliniată în mod direct de componența indicatorilor macroeconomici, cuprinzând informațiile cruciale despre creșterea economică, inflație, salarii, nivelul șomajului și comerțul internațional.
Conform ultimului raport publicat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză la data de 26 ianuarie 2023, proiecția principalilor indicatori macroeconomici ai României, se pot observa următoarele date prognozate pentru 2023:
• Produsul Intern Brut va înregistra o creștere reală de 2,8% față de 2022, cu o valoare adăugată brută în special în agricultură, silvicultură și pescuit (10,6%)
• Consumul final, consumul privat și consumul guvernamental vor avea un ritm de creștere în 2023 mai mic decât în 2022
• Deflatorul PIB va urma într-o continuă descreștere, după creșterea dintre 2021 (5,2%) și 2022 (14,5%) spre 9,1% (2023) și 5,3% (2024)
• Similar deflatorului PIB se va comporta și Indicele Prețurilor de Consum (IPC), scăzând spre o valoare prognozată medie anuală de 10,8% (2023), după creșterea de la media anuală din 2021 de 5,1% la media anuală de 13,8% din 2022
• Soldul balanței comerciale se va adânci în schimb, de la aproximativ -34 mil. euro (2022) la aproximativ -40 mil. euro (2023), deși se preconizează o creștere de 10,6% a exporturilor și una de 12,5% a importurilor
• Numărul mediu al salariaților va crește cu 1,5% în 2023 față de 2022, conducând de asemenea la o scădere a ratei șomajului la un nivel de 2,7% la finalul anului 2023 și la o creștere de 1,7% a câștigului salarial real.
Ținând de asemenea cont de faptul că sfârșitul anului 2022 a condus la anumite îngrijorări, susținute în special de situația economică și politică a continentului european, la nivel general se așteaptă o stabilitate destul de prosperă a pieței muncii.
Luând în considerare totuși posibilitatea de apariție a scurte penurii în câmpul muncii, se preconizează la nivel european o încetinire a ritmului de creștere a PIB-ului în 2023, încetinire susținută în același timp și de încetarea acordării sprijinirilor financiare acordate pentru depășirea situației de criză determinată de pandemia de COVID-19. Și atunci, întrebarea principală ce va persista în cercetările specialiștilor va trebui să se concentreze asupra conturării noului trend.
După un an în care România a prezentat o creștere economică sporită față de nivelul mediu european, consumul privat și investițiile fiind în plină creștere ca urmare a ridicării restricțiilor pandemice, fapt ce a permis creșterea cererii agregate, susținută de o piață a muncii puternică, conturată de o creștere a ocupării forței de muncă și a salariilor, având impact direct asupra creșterii venitului disponibil, determinând astfel și o creștere în consumul privat, creștere împinsă și de măsurile guvernamentale de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie.
Însă, deși a crescut consumul privat prin sporirea semnificativă a venitului disponibil în urma sprijinului financiar acordat de guvern, cheltuielile guvernamentale au crescut de asemenea, motiv pentru care echilibrarea balanței bugetare va fi o cursă pe termen lung ce va trebui parcursă treptat, în momentul în care investițiile pentru depășirea situației de criză vor începe să dea randamentele așteptate la nivel eficient.
Cum însă introducerea tehnologiilor moderne a reprezentat un pas important pentru dezvoltarea economică și a mediului de afaceri, efectele cuantificabile de la nivel microeconomic au putut fi observate direct și la nivel macroeconomic în dezvoltarea mediului socio-economic și creșterea indicatorilor macroeconomici.
Motiv pentru care, s-a condus indirect la o creștere în calitatea și în managementul eficient al deciziilor și eficientizarea procesării informațiilor și serviciilor, având ca rezultat final îmbunătățirea mediului socio-economic general, dar și pe cea a mediului tehnologic, a mediului cultural și a mediului sanitar, impunând în același timp creșterea Produsului Intern Brut. De aceea, se poate observa cum tendința actuală la nivel macroeconomic se bazează pe un mediu digitalizat în care tehnologia informației a condus la apariția de noi oportunități la nivel economic național, cuprinzând atât sectorul serviciilor cât și sectorul agriculturii și pe cel al industriei, modificând astfel tendința generală a planului de afaceri către un model de afaceri de succes care să se bazeze pe servicii și procese digitale sau tehnologizate și folosirea inteligenței artificiale .
Balanța comercială, în schimb, își va păstra tradiția de a fi întotdeauna în favoarea importurilor, acestea fiind în continuare semnificativ mai mari decât exporturile de mașinării și echipament de transport, materii prime și produse textile ale României către Germania, Italia și Franța ca principali parteneri de comerț.
În ceea ce privește oportunitățile macroeconomice pentru tinerii din România, acestea au fost și sunt în plină expansiune în special ca urmare a implementării noilor tehnologii digitale în mediul de afaceri și în managementul strategic și operațional ale modelelor de afaceri. Precum și în celelalte state similare României, mediul de afaceri prezintă posibilități multiple, în special pentru cei aflați la început de drum și care vor să își întemeieze propria afacere. Preponderent, se poate spune că în momentul actual există câteva tendințe în ceea ce privește domeniul afacerii, precum: turism și servicii de catering, consultanță antreprenorială, servicii de îngrijire și asistență medicală, servicii de transport și logistică, dezvoltare de software și aplicații mobile, consultanță și afaceri în domeniul agriculturii, comerț electronic și servicii de reparații și mentenanță.
Dar, ținând cont de faptul că majoritatea au fost de fapt propulsate de implementarea tehnologiilor digitale moderne în desfășurarea activităților economice, oportunitățile de afaceri nu reprezintă neapărat idei inovatoare sau de primă experiență, în schimb acestea subliniază încă o dată importanța unui mediu de afaceri și a unui mediu macroeconomic sustenabil, eficient în ceea ce privește deciziile manageriale și întâmpinarea nevoilor nelimitate cu resursele disponibile, existând tendința de a se urmări utilizarea de resurse regenerabile și reciclabile, în vederea atingerii obiectivelor de sustenabilitate și de tranziție de la modelul de consum liniar la modelul de consum descris de caracteristicile economiei circulare în care resursele disponibile sunt reutilizate în vederea obținerii unei valoare adăugată cât mai ridicată de pe urma acestora.
În cazul României, se poate observa cum agricultura este sprijinită în mod direct atât prin PNNR cât și prin Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027 care propun sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri, investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați și sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, consolidând în același timp sprijinul acordat de stat pentru stimularea investițiilor în Horeca, construcții și industria prelucrătoare.
De asemenea, importanța domeniului IT rămâne valabilă în actualul context post-pandemic în care guvernul României oferă în continuare sprijin financiar pentru digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii, dar și pentru implementarea condițiilor necesare pentru a putea crește nivelul de sustenabilitate ale acestora și pentru a deveni mai eficiente, urmărindu-se tipologiile modelelor descrise de economia circulară și de afacerile dezvoltate în perioada crizei sanitare. În același timp, guvernul României acordă prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, microîntreprinderilor și firmelor mici non-IT din România granturi cuprinse între 20.000 – 100.000 euro pentru a își putea finanța digitalizarea activității, obiectiv urmărit și prin PNNR, alocând separat un buget drept schemă de ajutor de stat pentru IMM-urile din IT și pentru cele care vor să se lanseze la bursă.
În același timp, fondurile IMM în stațiunile balneare reprezintă un bun prilej pentru tinerii din România ce doresc să își întemeieze o afacere în domeniul Horeca, existând un buget asigurat de 15.000.000 de lei drept schemă de ajutor de minimis pentru operatorii economici în vederea modernizării și stațiunilor balneare și balneoclimatice, incluzând investiții în infrastructura turistică, balneară, culturală și de agrement.
Pe lângă toate acestea, oportunitățile antreprenoriale pentru tineri determinate de mediul macroeconomic sunt destul de atractive pentru tinerii din România, dovadă numărul ridicat de start-up-uri apărute în ultima perioadă din România, cu diverse domenii de activitate, de la servicii de comerț online la cafenele și mici ferme ecologice și biologice, bazate pe sistemele de tip economie verde, tendință care de asemenea a modificat comportamentul consumatorilor și deci pe al producătorilor, preponderent în ultimul deceniu, odată cu tendința generală de schimbare a stilului de viață al populației către sustenabilitate, reciclare și regenerare.
Concluzionând, se poate observa că perspectivele macroenomice tind către o diversitate din ce în ce mai mare. În fapt, nu se poate discuta despre evoluție fără a contura valoarea adăugată a unui anumit segment de activitate. Plecând de la domeniul de IT care prezintă cele mai mari investiții și până la sectorul, noua forță de muncă trebuie să prezinte același grad de diversitate pe care tendințele le prezintă, riscând altfel sa existe un deficit sau un dezechilibru care să conducă la variații majore asupra eficienței și dezvoltării economice.
